Ce ai voie să publici pe site-ul unei clinici

Dacă ai o clinică și cineva îți construiește site-ul cu „cei mai buni din oraș” și „rezultate garantate”, problema o ai tu, nu el. Sancțiunea disciplinară cade pe medic.

Textul ăsta e scris de un studio de design, nu de un avocat, și nu e consultanță juridică. E o listă cu ce scrie în actele aflate în vigoare, cu numerele lor, ca să știi ce să ceri și ce să refuzi când îți face cineva site-ul.

Întâi, care acte

Cadrul pentru medici s-a schimbat complet. Codul din 2016 nu mai e în vigoare, iar cine îl citează lucrează pe text mort.

Medici (inclusiv estetică)
  Cod de deontologie medicală CMR, 30 oct 2025   MO nr. 1141 / 10 dec 2025
  modificat prin Hotărârea CMR nr. 3/2026        MO nr.  275 /  6 apr 2026
  Decizia CMR nr. 20/2025, publicitate           MO nr.  918 /  6 oct 2025
  modificată prin Decizia CMR nr. 14/2026        MO nr.  365 / 30 apr 2026

Stomatologi
  Ghid de bune practici, Decizia CMSR 4/2CN      MO nr.  529 /  6 iun 2025

Două bresle, două seturi de reguli. Nu se amestecă.

Ce e interzis clar

Superlativele și comparațiile. Cea mai limpede prevedere din tot pachetul:

Art. 42 alin. (6) lit. a): „Publicitatea medicală nu poate conține: a) mențiuni comparative și/sau denigratoare și/sau superlative”

Fără condiții, fără nuanțe. „Cea mai bună clinică”, „cel mai bun medic”, „singurii din oraș care” intră toate aici. E și cea mai des încălcată, pentru că e exact limbajul cu care vine un brief de marketing obișnuit.

Primatul fals. Art. 16 alin. (14): medicul nu își poate atribui fals întâietatea asupra unor tehnici la nivel regional, național sau internațional.

Reducerile cu fața medicului.

Art. 42 alin. (7): „Medicul nu își va asocia imaginea cu oferirea de facilități financiare, reduceri de prețuri sau alte avantaje materiale.”

Reducerea ca atare e permisă. Reducerea cu portretul medicului lângă ea, nu.

Medicul în reclame video, în afara paginii clinicii.

Art. 48 alin. (3): medicul „nu poate participa și nu își poate asocia imaginea sau vocea cu niciun fel de producție video, audio etc. destinată publicității unei unități sanitare […] cu excepția publicității structurii/unității medicale […] pe pagina proprie a acesteia.”

Asta lovește direct în campaniile plătite cu medicul în imagine, difuzate oriunde în afara paginii proprii.

Date despre pacienți fără consimțământ. Art. 42 alin. (6) lit. g) și h): nu se pot publica informații video sau audio ale persoanelor aflate sub tratament, nici date privind starea de sănătate, fără consimțământul lor.

Abordarea nesolicitată. Art. 42 alin. (6) lit. d): propunerea personalizată de servicii, fără să fi fost cerută în prealabil.

Ce NU e interzis, contrar a ce se repetă

Aici e partea pe care o găsești scrisă greșit în majoritatea articolelor de marketing.

Pozele înainte/după. La stomatologi, ghidul CMSR le permite explicit, cu respectarea demnității și anonimatului pacientului, din cazuistica proprie, fără retuș sau filtre care induc în eroare.

La ceilalți medici, sintagma „înainte/după” nu apare deloc în acte. Ce există e o categorie permisă la art. 42 alin. (2) lit. h): „imagini și/sau materiale video care reflectă exclusiv cazuistica proprie, cu respectarea drepturilor pacienților”. Nu există nici interdicție expresă, nici permisiune expresă pe formatul ăsta anume.

Recenziile de pacienți. La stomatologi sunt permise dacă respectă principiile deontologice, iar cabinetul răspunde juridic pentru ce republică pe site. La ceilalți medici, cuvintele „testimonial” și „recenzie” nu apar în niciunul dintre acte.

Noi nu spunem nici că sunt permise, nici că sunt interzise. Spunem că actele tac, iar o zonă netranșată se discută cu un avocat, nu cu designerul.

Lista închisă, care schimbă felul în care scrii pagina

Art. 42 alin. (2): „Conținutul publicitar permis se rezumă exclusiv la următoarele informații”

Urmează zece categorii: serviciile autorizate, specializările și competențele, titlurile, CV-ul profesional, denumirea și adresa, logo și slogan, canalele de comunicare, imaginile din cazuistica proprie, informațiile de educație sanitară, orarul.

Cuvântul care contează e „exclusiv”. O pagină de clinică scrisă ca o pagină de produs, cu promisiuni și emoție, iese din listă fără să își dea nimeni seama.

Cine plătește dacă e greșit

Art. 49 alin. (4): răspund disciplinar „medicul titular sau asociat al formei de exercitare a profesiei sau, după caz, medicul administrator ori membri ai consiliului de administrație.”

Furnizorul care a construit site-ul nu e menționat în niciunul dintre acte. Agenția nu e în lanțul de răspundere.

Partea bună: există o fereastră de remediere. Decizia art. 9 prevede că, la sesizare, colegiul teritorial cere în scris modificarea sau retragerea materialului, fizic sau online, în termen de 30 de zile.

Și o prevedere în favoarea medicului, pe care puțini o știu. Decizia art. 8 lit. B: unitatea medicală nu poate obliga medicul sau pacientul să își asocieze imaginea sau vocea cu publicitatea.

Produsele au alt regim și altă autoritate

Când vorbești despre ce folosești, nu despre ce faci, intri în alt set de reguli.

Medicamentele cu prescripție, cum e toxina botulinică: Legea 95/2006 art. 813 alin. (1) interzice publicitatea către publicul larg. Art. 816: nu se poate sugera că efectul e garantat.

Dispozitivele medicale, cum sunt fillerele și laserele: OUG 46/2021, capitolul III. Publicitatea trebuie să fie obiectivă, fără exagerarea proprietăților, și nu e permisă dacă nu e susținută de dovezi clinice. Viza ANMDMR e obligatorie, dar obligația cade pe producător, importator sau distribuitor, nu pe clinică. Clinica intră sub regimul ăsta doar când face publicitate produsului cu denumire comercială, nu serviciului.

Cum gândim noi

Când construim site-uri pentru clinici, verificăm întâi ce ai voie să comunici și abia apoi cum arată. E mai ieftin să afli înainte decât să refaci o galerie întreagă după o sesizare.

Dacă ai deja un site plin de superlative, nu e o catastrofă: ai 30 de zile de la sesizare ca să îl repari. Dar e mai simplu să nu ajungi acolo.

Repetăm ce scrie mai sus: nu suntem avocați, iar actele citate sunt publice, în Monitorul Oficial, cu numerele de mai sus. Rostul textului e să știi ce să întrebi.

FAQ

Pozele înainte/după sunt interzise pe site-ul unei clinici? La stomatologi sunt permise explicit, cu respectarea demnității și anonimatului pacientului, fără retuș care induce în eroare. La ceilalți medici sintagma nu apare deloc în acte: există doar categoria permisă de imagini din cazuistica proprie, cu consimțământ.

Pot pune recenzii de pacienți pe site? La stomatologi, da, dacă respectă principiile deontologice, iar cabinetul răspunde juridic pentru ce republică. La ceilalți medici actele nu menționează testimonialele nici ca permise, nici ca interzise. Zonă nereglementată, deci de discutat cu un avocat, nu cu designerul.

De ce nu pot scrie „cea mai bună clinică din oraș”? Pentru că art. 42 alin. (6) lit. a) din Codul de deontologie medicală interzice mențiunile comparative, denigratoare și superlative, fără nicio condiție. E cea mai clară interdicție din tot pachetul și cea mai des încălcată.

Pot face reclamă cu reducere la un tratament? Reducerea în sine e permisă. Ce nu e permis, conform art. 42 alin. (7), e ca medicul să își asocieze imaginea cu oferirea de reduceri de preț sau alte avantaje materiale. Deci oferta da, oferta cu fața medicului lângă ea, nu.

Dacă site-ul încalcă regulile, cine plătește? Medicul. Răspund disciplinar medicul titular, asociat, administrator sau membrii consiliului de administrație. Furnizorul care a făcut site-ul nu e menționat în niciunul dintre acte. Înainte de sancțiune există un termen de 30 de zile pentru remediere.